Peste 5.000 de copii se nasc in fiecare an la Timisoara. Natalitatea a scazut cu o zecime in ultimul an, de cand criza s-a facut simtita mai acut. Tot conditiile economice fac insa ca o parte din acesti copii sa fie scosi cu un adevarat forceps economic din familia naturala, iar parintii sa-i „imprumute” Directiilor de Protectie a Copilului in asteptarea unor vremuri mai bune sau, si mai grav, sa-i abandoneze pur si simplu.
Cei mai mici dintre ei plang. O fac prin maternitati, prin spitale, lasati ca niste bagaje inutile intr-o sala de asteptare. Cei mai marisori sunt intr-o continua asteptare si in suflet cu o speranta mica. Aceea ca mama, tata sau vreo bunica va veni sa-i ia inapoi. Nu vagabondeaza pe strada, sunt deja institutionalizati. Nu cersesc sau, dac-o fac, scopul lor nu sunt banii sau o bucata de ciocolata. Cersesc, muteste, doar afectiune si un loc, indiferent unde ar fi acesta, pe care sa-l poata numi acasa. Ei sunt copiii crizei.
Din Iasi pana la Craiova si de la Constanta la Cluj, angajatii Directiilor de Asistenta Sociala si Protectia Copilului se confrunta cu o adevarata avalansa de cazuri de copii abandonati. Mamele isi parasesc micutii fie in maternitati, fie in spitale de pediatrie sau pur si simplu bat la usa Directiei pentru a-i lasa in ingrijire pe un termen nedefinit. Chiar daca in Timis fenomenul nu atinge cotele alarmante ce se inregistreaza in alte judete, avem si noi partea noastra de astfel de cazuri.
„Suntem confruntati, in medie, cu doua-trei astfel de situatii in fiecare saptamana - spun cei de la DGASPC Timis. Motivele sunt, in mare, aceleasi. Familiile nu pot sa-si intretina copiii, sau cel putin nu pe toti, si atunci se adreseaza statului. Au loc scene impresionante, in care cei mici isi striga mama, pregatita sa plece la munca in Italia, si o roaga, cu lacrimi in ochi, sa nu-i lase. Incercam sa evitam cat putem acest tip de abandon temporar. Chemam la consiliere parintii, le explicam care sunt riscurile emotionale pe care le prezinta pentru cei mici instrainarea, fie si pe o durata limitata de timp. ii sfatuim sa incredinteze macar copii unor rude, bunicilor, daca este posibil. Uneori reusim, alteori….”
Alte mame procedeaza mult mai transant si, incet-incet, maternitatile si spitalele tind sa devina adevarate orfelinate. Statisticile DGASPC Timis atesta ca in primele sase luni din acest an, deja 19 nou-nascuti au fost declarati parasiti in unitatile medicale. Ce-i drept, nu ne numaram printre fruntasii acestui trist clasament la ansamblul intregii tari. Datele ANPFDC arata ca, in primul trimestru al lui 2010, 342 de copii au fost parasiti in unitatile sanitare din Romania (181 - in maternitati, 118 in sectiile de pediatrie si 43 in alte sectii ale spitalelor). Asta, in timp ce, in primele trei luni ale anului trecut, erau inregistrati deja 369 de copii abandonati.
Ramasi ai nimanui, cei mici se confrunta inca de la nastere, cu o eticheta: caz social.
O scurta vizita prin maternitati sau spitale ne poate incredinta cu privire la o realitate, pe cat de trista, pe atat de nedreapta: diferenta care se face intre un copil obisnuit, aflat in imediata apropiere a mamei, daca nu cumva e „cazat” chiar in acelasi salon, un copil vizitat si iubit inca din primele sale ore de viata, si un caz social. Devenita un stigmat, sintagma inseamna, aproape intotdeauna, o ingrijire care, in cel mai bun caz, poate fi numita „mai putin atenta.” Cu hainute in care ar mai incapea inca un nou-nascut, schimbate cu o frecventa indoielnica, cu laptele administrat nu dintr-un biberon, asa cum ar fi cazul mai ales ca sunt vitregiti de sanul matern, ci din seringi uriase, "cazurile sociale" isi incep drumul prin viata slabi, deseori bolnavi si expusi, inca de la nastere, unor handicapuri ce sunt anevoios surmontate in anii urmatori, cand ajung in centrele de plasament sau in grija asistentilor maternali.
Abandonul nu reprezinta insa singura problema a copiilor crizei. Sunt si cazuri in care insasi Directia se sesizeaza cu privire la copii care nu pot fi intretinuti in conditii decente de parintii lor.
„Exista zone in oras in care aceste situatii se intalnesc aproape la tot pasul. Pe strada Polona, la iesirea din Timisoara spre Sacalaz, in spatele Institutului Agronomic pot fi gasite adevarate focare - spune Sorina Mirt, sefa Servicioului Monitorizare si Interventie in Urgenta din cadrul DGASPC Timis. "Un caz recent l-am gasit intr-unul din aceste perimetre, langa piciorul pasajului rutier de pe drumul spre Sacalaz. O mama singura, culmea, absolventa a doua facultati, traia in niste conditii absolut improprii, incepand de la igiena si pana la spatiul insuficient pentru cei doi copii ai sai, un baiat si o fata, in fapt aproape adolescenti”.
Abandonul, la noi si la ei
Romania nu reprezinta o exceptie in ceea ce priveste abandonurile. Un raport al Uniunii Europene afirma ca fenomenul abandonului „este departe de a se diminua in Europa Centrala si de Est si este foarte prezent si in Occident".
In Romania, ca si in alte tari din Est - Rusia, Ucraina, Georgia etc.- predomina motivatia economica dar si presiunile familiale asupra mamelor. Astfel de cazuri, ce se inregistreaza cu miile in Europa, nu ocolesc insa nici tarile in care nivelul de trai, chiar afectat de criza, iti permite, in general sa-ti intretii copiii. in Germania sau Elvetia, in Austria ca si in Ungaria, in Slovacia, Belgia sau Italia, in ultimii ani au fost instalate „cutii pentru bebelusi.” Accesibile din exterior, acolo se poate abandona anonim un copil, care apoi va fi incredintat unor asistenti maternali, in asteptarea unei adoptii. inregistrat imediat, chiar daca mama sa dispune de un termen pentru a-l prelua din nou daca doreste, bebelusul primeste un nume si un prenume. Este adevarat ca cel mai adesea bebelusii nu sunt abandonati de autohtoni. Mamele care se separa astfel de noii-nascuti sunt tinere, de origine straina, de multe ori imigrante ilegale care din diferite motive (considerentele religioase nefiind cel mai mai putin important dintre acestea) nu au putut recurge la contraceptie sau la avort.
Apelul la 983
De mana cu un parinte, in cazul incredintarilor temporare, uneori prin intermediul ONG-urilor din domeniul Protectiei Copilului, copiii abandonati ajung la DGASPC cateodata prin...telefon. Si nu oricare ci chiar Telefonul Copilului. La 0256 983, la orice ora din zi si din noapte, raspunde un angajat de la Protectia Copilului. Ce-i drept, grosul apelurilor au ca subiect abuzurile asupra celor mici. Suna dascali, dar si medici, suna parinti sau copiii insisi, suna vecini, toti aducand la cunostinta celor in drept drame mai mari sau mai mici. „Am primit peste 400 de telefoane in acest an, dintre care 331 au fost cazuri confirmate, si 78 infirmate” arata Simona Mirt. Cele mai multe apeluri sunt cazuri trecute la capitolul „neglijare” - 276. Nu sunt putine (44) nici apelurile ce reclama abuzul fizic, pentru ca „Bataia e rupta din Rai” si „Unde da mama creste” sunt inca litera de lege in multe familii. Abuzurile emotionale (17) si chiar sexuale (9) sau exploatarea prin munca (1), completeaza un tablou deloc luminos al vietii multor copii aflati cateodata, la o casa invecinata sau pe aceeasi scara de bloc.
Telefoanele nu raman fara urmari iar, uneori, acestea inseamna scoaterea copilului din fostul mediu si instituirea unor plasamente de urgenta. Celor 140 de astfel de cazuri inregistrate in orasele judetului si se adauga alte 191 unde acest lucru s-a intamplat in mediul rural.
O solutie temporara – asistentii maternali de profesie
Mame-surogat, parinti de imprumut sau, asa cum figureaza in Codul Ocupatiilor din Romania, asistentii maternali profesionisti reprezinta exponentii unei meserii cu din ce in ce mai mare cautare. „Cu 10-12 ani in urma, cautam asistenti maternali cu lumanarea. Nu prea vroia nimeni. Exista mentalitatea, indeosebi in localitatile din mediul rural, ca e ceva rusinos sa cresti copilul altcuiva” arata Smaranda Marcu, purtator de cuvant al Directiei Generale de Asistenta Sociala si Protectia Copilului Timis. Satul, indeobste mult mai conservator, s-a acomodat mai greu cu ideea de asistent maternal. La oras, insa, ideea a prins si in momentul de fata Directia este asaltata de cei care doresc sa-si faca o profesie din ingrijirea si educarea unui copil.
„In momentul de fata exista la nivelul Directiei un deficit in ceea ce priveste numarul de asistenti maternali profesionisti. Cand apare o asemenea situatie, lipsa este suplinita prin angajari, in limita procentului la care avem dreptul prin legislatia actuala” - face precizarea Aurelia Anciu, directorul general adjunct al institutiei timisene. Si cum schema prevede un total de 700 de asistenti maternali iar pe statele de plata ale DGASPC Timis se gasesc doar 628 de persoane, la toamna va fi organizat un nou curs, la finele caruia 50 de absolventi vor fi platiti pentru a ingriji unul sau mai multi copii aflati in dificultate. Aflat actualmente in perioada de selectie a candidatilor, cursul, ce se va derula in perioada 13 septembrie – 23 octombrie 2010, s-a dovedit a fi deosebit de atractiv, daca tinem cont de numarul celor inscrisi.
„E mai ceva ca la Facultatea de Medicina - spune Smaranda Marcu - caci pentru cele 50 de locuri am luat in evidenta nu mai putin de 214 de cereri. Absolventii vor primi in plasament in special copii cu varsta intre 0 si 2 ani, pentru care s-a luat o masura in regim de urgenta. Este vorba in principiu despre copii parasiti in spitale si maternitati si despre copiii mici abuzati sau neglijati de parinti”.
In momentul de fata, 1112 copii se afla in ingrijirea asistentilor maternali profesionisti din Timis.
Adoptiile, o varianta anevoioasa
Indiscutabil, una din metodele prin care abandonurile pot capata o turnura benefica pentru copil este adoptia. Nu sunt rare cazurile in care asistentii maternali insisi, dupa o perioada in care s-au ocupat de un micut aflat in plasament, se ataseaza intr-atat de cel aflat in ingrijire isi doresc ca acesta sa faca parte din familie si in acte. in cea mai mare parte insa, in Romania familiile care isi doresc un copil o fac pentru ca nu au reusit sa aiba unul pe cale naturala. „Am lucrat mult timp in acest compartiment si marturisesc ca am fost coplesita de raspunderea pe care o aveam. imi spuneam: cine sunt eu, sa joc rolul divinitatii, sa decid viata unui copil? Pentru ca asta faceam, in momentul in care ii hotaram o familie adoptatoare cat mai potrivita. Sa vezi insa apoi, peste cativa ani, ca lucrurile au iesit asa cum trebuie si ca ai facut dintr-un micut si parintii lui actuali niste oameni fericiti, este una din cele mai mai bucurii pe care le poti avea in viata” a marturisit Rodica Negrea, directorul general al DGASPC Timis.
Anul trecut, raportul de activitate al DGASPC Timis evidentia ca fusese deschisa procedura adoptiei interne pentru 22 de copii iar numarul copiilor adoptati prin sentinta civila definitiva si irevocabila s-a ridicat la doar 26 iar in acest an lucrurile nu s-au imbunatatit.
In primele 6 luni din 2010, au existat 13 adoptii ramase definitive, exact jumatate din totalul anului trecut. Asta in conditiile in care la Directie s-au depus 53 de evaluare in vederea atestarii ca familie/persoana apta sa adopte, 46 de familii fiind deja atestate pentru adoptie.
Identitate in 30 de zile pentru copiii nimanui
In incercarea de a reduce abandonul, autoritatile vor sa le atribuie, in regim de urgenta, nume si CNP micutilor parasiti in maternitati. Angajatii oficiilor de Stare Civila din toata tara ar putea fi obligati sa le elibereze, in regim de urgenta, certificate de nastere - prin atribuirea de nume si cod numeric personal (CNP) - si micutilor parasiti de mame in maternitati. Urgenta se va traduce prin maximum 30 de zile, acesti copii urmand sa beneficieze inca de la nastere de toate drepturile care decurg din dobandirea identitatii. Astfel, nu vor mai fi nevoiti sa astepte ani in sir pentru a exista oficial in Romania", au explicat reprezentanti ai Ministerului Administratiei si Internelor (MAI), care au initiat proiectul de lege ce prevede aceasta masura, alaturi de alte norme menite sa conduca la prevenirea abandonului. in plus, documentul stipuleaza ca, in cele 30 de zile necesare intocmirii certificatului de nastere, politia va trebui sa faca toate demersurile pentru a-i gasi pe parintii micutului abandonat. Daca acestia nu vor fi identificati, pe certificatul copilului vor fi inscrise un nume si un prenume date de primarul localitatii in care cel mic a fost abandonat, fara nicio mentiune in dreptul parintilor. insa, in cazul in care politia da de urma parintilor dupa eliberarea certificatului de nastere, oficialii de la Starea Civila vor fi obligati sa ceara instantei anularea actului de nastere emis initial si inlocuirea acestuia cu unul nou.
Aflat in dezbatere publica, proiectul reprezinta, in opinia reprezentantilor Autoritatii Nationale pentru Protectia Familiei si a Drepturilor Copilului „in primul rand, un pas inainte in privinta armonizarii cadrului legislativ existent. (...) in al doilea rand, termenele clare si precise referitoare la inregistrarea nasterii copiilor parasiti in maternitati si in alte unitati sanitare, statuate prin noua Metodologie propusa de oficialii MAI, creeaza premisele solutionarii rapide a declararii nasterii acestor copii. Aceasta permite externarea si plasarea lor in sistemul de protectie speciala intr-un termen mult mai mic decat in prezent".
Din Iasi pana la Craiova si de la Constanta la Cluj, angajatii Directiilor de Asistenta Sociala si Protectia Copilului se confrunta cu o adevarata avalansa de cazuri de copii abandonati. Mamele isi parasesc micutii fie in maternitati, fie in spitale de pediatrie sau pur si simplu bat la usa Directiei pentru a-i lasa in ingrijire pe un termen nedefinit. Chiar daca in Timis fenomenul nu atinge cotele alarmante ce se inregistreaza in alte judete, avem si noi partea noastra de astfel de cazuri.
„Suntem confruntati, in medie, cu doua-trei astfel de situatii in fiecare saptamana - spun cei de la DGASPC Timis. Motivele sunt, in mare, aceleasi. Familiile nu pot sa-si intretina copiii, sau cel putin nu pe toti, si atunci se adreseaza statului. Au loc scene impresionante, in care cei mici isi striga mama, pregatita sa plece la munca in Italia, si o roaga, cu lacrimi in ochi, sa nu-i lase. Incercam sa evitam cat putem acest tip de abandon temporar. Chemam la consiliere parintii, le explicam care sunt riscurile emotionale pe care le prezinta pentru cei mici instrainarea, fie si pe o durata limitata de timp. ii sfatuim sa incredinteze macar copii unor rude, bunicilor, daca este posibil. Uneori reusim, alteori….”
Alte mame procedeaza mult mai transant si, incet-incet, maternitatile si spitalele tind sa devina adevarate orfelinate. Statisticile DGASPC Timis atesta ca in primele sase luni din acest an, deja 19 nou-nascuti au fost declarati parasiti in unitatile medicale. Ce-i drept, nu ne numaram printre fruntasii acestui trist clasament la ansamblul intregii tari. Datele ANPFDC arata ca, in primul trimestru al lui 2010, 342 de copii au fost parasiti in unitatile sanitare din Romania (181 - in maternitati, 118 in sectiile de pediatrie si 43 in alte sectii ale spitalelor). Asta, in timp ce, in primele trei luni ale anului trecut, erau inregistrati deja 369 de copii abandonati.
Ramasi ai nimanui, cei mici se confrunta inca de la nastere, cu o eticheta: caz social.
O scurta vizita prin maternitati sau spitale ne poate incredinta cu privire la o realitate, pe cat de trista, pe atat de nedreapta: diferenta care se face intre un copil obisnuit, aflat in imediata apropiere a mamei, daca nu cumva e „cazat” chiar in acelasi salon, un copil vizitat si iubit inca din primele sale ore de viata, si un caz social. Devenita un stigmat, sintagma inseamna, aproape intotdeauna, o ingrijire care, in cel mai bun caz, poate fi numita „mai putin atenta.” Cu hainute in care ar mai incapea inca un nou-nascut, schimbate cu o frecventa indoielnica, cu laptele administrat nu dintr-un biberon, asa cum ar fi cazul mai ales ca sunt vitregiti de sanul matern, ci din seringi uriase, "cazurile sociale" isi incep drumul prin viata slabi, deseori bolnavi si expusi, inca de la nastere, unor handicapuri ce sunt anevoios surmontate in anii urmatori, cand ajung in centrele de plasament sau in grija asistentilor maternali.
Abandonul nu reprezinta insa singura problema a copiilor crizei. Sunt si cazuri in care insasi Directia se sesizeaza cu privire la copii care nu pot fi intretinuti in conditii decente de parintii lor.
„Exista zone in oras in care aceste situatii se intalnesc aproape la tot pasul. Pe strada Polona, la iesirea din Timisoara spre Sacalaz, in spatele Institutului Agronomic pot fi gasite adevarate focare - spune Sorina Mirt, sefa Servicioului Monitorizare si Interventie in Urgenta din cadrul DGASPC Timis. "Un caz recent l-am gasit intr-unul din aceste perimetre, langa piciorul pasajului rutier de pe drumul spre Sacalaz. O mama singura, culmea, absolventa a doua facultati, traia in niste conditii absolut improprii, incepand de la igiena si pana la spatiul insuficient pentru cei doi copii ai sai, un baiat si o fata, in fapt aproape adolescenti”.
Abandonul, la noi si la ei
Romania nu reprezinta o exceptie in ceea ce priveste abandonurile. Un raport al Uniunii Europene afirma ca fenomenul abandonului „este departe de a se diminua in Europa Centrala si de Est si este foarte prezent si in Occident".
In Romania, ca si in alte tari din Est - Rusia, Ucraina, Georgia etc.- predomina motivatia economica dar si presiunile familiale asupra mamelor. Astfel de cazuri, ce se inregistreaza cu miile in Europa, nu ocolesc insa nici tarile in care nivelul de trai, chiar afectat de criza, iti permite, in general sa-ti intretii copiii. in Germania sau Elvetia, in Austria ca si in Ungaria, in Slovacia, Belgia sau Italia, in ultimii ani au fost instalate „cutii pentru bebelusi.” Accesibile din exterior, acolo se poate abandona anonim un copil, care apoi va fi incredintat unor asistenti maternali, in asteptarea unei adoptii. inregistrat imediat, chiar daca mama sa dispune de un termen pentru a-l prelua din nou daca doreste, bebelusul primeste un nume si un prenume. Este adevarat ca cel mai adesea bebelusii nu sunt abandonati de autohtoni. Mamele care se separa astfel de noii-nascuti sunt tinere, de origine straina, de multe ori imigrante ilegale care din diferite motive (considerentele religioase nefiind cel mai mai putin important dintre acestea) nu au putut recurge la contraceptie sau la avort.Apelul la 983
De mana cu un parinte, in cazul incredintarilor temporare, uneori prin intermediul ONG-urilor din domeniul Protectiei Copilului, copiii abandonati ajung la DGASPC cateodata prin...telefon. Si nu oricare ci chiar Telefonul Copilului. La 0256 983, la orice ora din zi si din noapte, raspunde un angajat de la Protectia Copilului. Ce-i drept, grosul apelurilor au ca subiect abuzurile asupra celor mici. Suna dascali, dar si medici, suna parinti sau copiii insisi, suna vecini, toti aducand la cunostinta celor in drept drame mai mari sau mai mici. „Am primit peste 400 de telefoane in acest an, dintre care 331 au fost cazuri confirmate, si 78 infirmate” arata Simona Mirt. Cele mai multe apeluri sunt cazuri trecute la capitolul „neglijare” - 276. Nu sunt putine (44) nici apelurile ce reclama abuzul fizic, pentru ca „Bataia e rupta din Rai” si „Unde da mama creste” sunt inca litera de lege in multe familii. Abuzurile emotionale (17) si chiar sexuale (9) sau exploatarea prin munca (1), completeaza un tablou deloc luminos al vietii multor copii aflati cateodata, la o casa invecinata sau pe aceeasi scara de bloc.
Telefoanele nu raman fara urmari iar, uneori, acestea inseamna scoaterea copilului din fostul mediu si instituirea unor plasamente de urgenta. Celor 140 de astfel de cazuri inregistrate in orasele judetului si se adauga alte 191 unde acest lucru s-a intamplat in mediul rural.
O solutie temporara – asistentii maternali de profesie
Mame-surogat, parinti de imprumut sau, asa cum figureaza in Codul Ocupatiilor din Romania, asistentii maternali profesionisti reprezinta exponentii unei meserii cu din ce in ce mai mare cautare. „Cu 10-12 ani in urma, cautam asistenti maternali cu lumanarea. Nu prea vroia nimeni. Exista mentalitatea, indeosebi in localitatile din mediul rural, ca e ceva rusinos sa cresti copilul altcuiva” arata Smaranda Marcu, purtator de cuvant al Directiei Generale de Asistenta Sociala si Protectia Copilului Timis. Satul, indeobste mult mai conservator, s-a acomodat mai greu cu ideea de asistent maternal. La oras, insa, ideea a prins si in momentul de fata Directia este asaltata de cei care doresc sa-si faca o profesie din ingrijirea si educarea unui copil.
„In momentul de fata exista la nivelul Directiei un deficit in ceea ce priveste numarul de asistenti maternali profesionisti. Cand apare o asemenea situatie, lipsa este suplinita prin angajari, in limita procentului la care avem dreptul prin legislatia actuala” - face precizarea Aurelia Anciu, directorul general adjunct al institutiei timisene. Si cum schema prevede un total de 700 de asistenti maternali iar pe statele de plata ale DGASPC Timis se gasesc doar 628 de persoane, la toamna va fi organizat un nou curs, la finele caruia 50 de absolventi vor fi platiti pentru a ingriji unul sau mai multi copii aflati in dificultate. Aflat actualmente in perioada de selectie a candidatilor, cursul, ce se va derula in perioada 13 septembrie – 23 octombrie 2010, s-a dovedit a fi deosebit de atractiv, daca tinem cont de numarul celor inscrisi.
„E mai ceva ca la Facultatea de Medicina - spune Smaranda Marcu - caci pentru cele 50 de locuri am luat in evidenta nu mai putin de 214 de cereri. Absolventii vor primi in plasament in special copii cu varsta intre 0 si 2 ani, pentru care s-a luat o masura in regim de urgenta. Este vorba in principiu despre copii parasiti in spitale si maternitati si despre copiii mici abuzati sau neglijati de parinti”.
In momentul de fata, 1112 copii se afla in ingrijirea asistentilor maternali profesionisti din Timis.
Adoptiile, o varianta anevoioasa
Indiscutabil, una din metodele prin care abandonurile pot capata o turnura benefica pentru copil este adoptia. Nu sunt rare cazurile in care asistentii maternali insisi, dupa o perioada in care s-au ocupat de un micut aflat in plasament, se ataseaza intr-atat de cel aflat in ingrijire isi doresc ca acesta sa faca parte din familie si in acte. in cea mai mare parte insa, in Romania familiile care isi doresc un copil o fac pentru ca nu au reusit sa aiba unul pe cale naturala. „Am lucrat mult timp in acest compartiment si marturisesc ca am fost coplesita de raspunderea pe care o aveam. imi spuneam: cine sunt eu, sa joc rolul divinitatii, sa decid viata unui copil? Pentru ca asta faceam, in momentul in care ii hotaram o familie adoptatoare cat mai potrivita. Sa vezi insa apoi, peste cativa ani, ca lucrurile au iesit asa cum trebuie si ca ai facut dintr-un micut si parintii lui actuali niste oameni fericiti, este una din cele mai mai bucurii pe care le poti avea in viata” a marturisit Rodica Negrea, directorul general al DGASPC Timis.
Anul trecut, raportul de activitate al DGASPC Timis evidentia ca fusese deschisa procedura adoptiei interne pentru 22 de copii iar numarul copiilor adoptati prin sentinta civila definitiva si irevocabila s-a ridicat la doar 26 iar in acest an lucrurile nu s-au imbunatatit.
In primele 6 luni din 2010, au existat 13 adoptii ramase definitive, exact jumatate din totalul anului trecut. Asta in conditiile in care la Directie s-au depus 53 de evaluare in vederea atestarii ca familie/persoana apta sa adopte, 46 de familii fiind deja atestate pentru adoptie.
Identitate in 30 de zile pentru copiii nimanui
In incercarea de a reduce abandonul, autoritatile vor sa le atribuie, in regim de urgenta, nume si CNP micutilor parasiti in maternitati. Angajatii oficiilor de Stare Civila din toata tara ar putea fi obligati sa le elibereze, in regim de urgenta, certificate de nastere - prin atribuirea de nume si cod numeric personal (CNP) - si micutilor parasiti de mame in maternitati. Urgenta se va traduce prin maximum 30 de zile, acesti copii urmand sa beneficieze inca de la nastere de toate drepturile care decurg din dobandirea identitatii. Astfel, nu vor mai fi nevoiti sa astepte ani in sir pentru a exista oficial in Romania", au explicat reprezentanti ai Ministerului Administratiei si Internelor (MAI), care au initiat proiectul de lege ce prevede aceasta masura, alaturi de alte norme menite sa conduca la prevenirea abandonului. in plus, documentul stipuleaza ca, in cele 30 de zile necesare intocmirii certificatului de nastere, politia va trebui sa faca toate demersurile pentru a-i gasi pe parintii micutului abandonat. Daca acestia nu vor fi identificati, pe certificatul copilului vor fi inscrise un nume si un prenume date de primarul localitatii in care cel mic a fost abandonat, fara nicio mentiune in dreptul parintilor. insa, in cazul in care politia da de urma parintilor dupa eliberarea certificatului de nastere, oficialii de la Starea Civila vor fi obligati sa ceara instantei anularea actului de nastere emis initial si inlocuirea acestuia cu unul nou.
Aflat in dezbatere publica, proiectul reprezinta, in opinia reprezentantilor Autoritatii Nationale pentru Protectia Familiei si a Drepturilor Copilului „in primul rand, un pas inainte in privinta armonizarii cadrului legislativ existent. (...) in al doilea rand, termenele clare si precise referitoare la inregistrarea nasterii copiilor parasiti in maternitati si in alte unitati sanitare, statuate prin noua Metodologie propusa de oficialii MAI, creeaza premisele solutionarii rapide a declararii nasterii acestor copii. Aceasta permite externarea si plasarea lor in sistemul de protectie speciala intr-un termen mult mai mic decat in prezent".
